V-am mai povestit la un moment dat că sunt născută la țară. Universul copilăriei mele a fost un sat mic, dar care atunci îmi părea imens. Și cât farmec avea fiecare anotimp! Iarna cu troienele sale uneori mai înalte decât mine, cu dealurile transformate în derdeluș, dar mai ales nelipsitele babe de omăt. Primăvara cu… Citește în continuare ©️ Toamnele, la Moldova Toamnele

Atât anul 2020 cât și 2021 m-au învățat că planurile îți pot fi date peste cap când ți-e lumea mai dragă, că oamenii, oamenii tăi în care aveai încredere oarbă pot pleca din viața ta, dar și că cei pe care îi țineai la distanță pot escalada zidurile cu care te-ai înconjurat pentru a ajunge… Citește în continuare ©️ Planuri pentru 2022

Acum, mai mult ca oricând este criză, criză de timp. Cel puţin așa motivăm ori de câte ori nu reușim să facem sau să spunem ceva. Și nu știu cum se face, că nu ne ajunge timp exact pentru oamenii care merită să ne ajungă. Pentru oamenii care se află la câţiva metri de noi… Citește în continuare ©️ Criză

Până săptămâna trecută au fost călduri insuportabile la Moscova. De obicei, aici temperaturile ajung verile la maxim +25 C°, așa încât temperaturile care au ajuns până la +36 C° m-au derutat, eu fiind omul care rezistă mai bine la temperaturi de minus -20 C° decât +30 C°(prefer frigul, v-ați prins, da?!) 😊Am evitat să ies… Citește în continuare ©️ Unele lucruri se întâmplă când nu le (te) aștepți

Acum ceva timp am înțeles un lucru: indiferent de ceea ce ți se întâmplă pe parcursul zilei, important e să ai unde să te întorci seara. Și nu este vorba despre un loc, ci despre oameni. Dacă ești așteptat cu iubire, înțelegere, răbdare atunci nu mai contează locul, ci omul. Brațele în care te poți… Citește în continuare ©️ Omul tău- punctul tău de sprijin

Uneori am impresia că Dumnezeu a uitat de mine, de altfel, a trecut atâta amar de vreme de când n-am mai bătut la ușa Lui, încât nu mai sunt sigură că încă locuiește acolo. Și când îndoiala mă strivește sub povara sa imensă, când mă simt pierdută și confuză, Doamne Doamne, asemenea unui magician iscusit… Citește în continuare ©️ Rămas bun celor plecați, mulțumiri celor care aleg să rămână!

Viața e grea (bine, nu pot răspunde la întrebarea înțeleptului "în comparație cu ce?") așa cum nici nu pot spune dacă e complicată sau o complicăm noi in proporție de 99 la sută (vorba unui om drag mie căruia îi plac cifrele până la  exasperare 🙄).Avem momente când alergăm, ne împiedicăm, ne ridicăm, rătăcim, vorbim,… Citește în continuare ©️ Dacă iubirea…

Un adevăr dureros: trăim unii lângă ceilalți, dar ne vedem doar în poze. Încercăm să ghicim cui și ce i se întâmplă din cele postate.Privim telefoanele, dar nu ne mai privim în ochi.Ne întâlnim în apeluri video, dar nu ne mai întâlnim în realitate. Nu mai ieșim la o cafea, nu ne mai zâmbim, nu… Citește în continuare ©️Aproape și totuși departe

Cuvinte. Atâtea cuvinte. Șoptite, rostite, strigate. Și deseori cuvintele nu ajută, ci strică. Nu creează, ci distrug. Distrug punțile dintre oameni, relațiile, omoară sentimentele. Nu mai vreau cuvinte nici promisiuni. Vreau doar liniște, tăcere. Și în această liniște, gândurile să se așeze la locul lor. Să aștepte cuminţi să fie scrise. Până și scrisul face… Citește în continuare ©️ Shht!

Inițial am vrut să scriu despre prieteniile de pe Facebook. M-am răzgândit în ultimul moment. Fie că ne place sau nu, lumea virtuală rămâne a fi locul unde toţi par fericiţi, politicoși, binevoitori, educați, adică lumea perfect-virtuală. Nu, nu vreau să scriu despre lumea virtuală când lumea reală este atât de..reală! Suferințele, bucuriile, lacrimile, zâmbetele,… Citește în continuare ©️ Cât suntem în viață