Fără categorie

©️ Toamnele, la Moldova Toamnele

V-am mai povestit la un moment dat că sunt născută la țară. Universul copilăriei mele a fost un sat mic, dar care atunci îmi părea imens. Și cât farmec avea fiecare anotimp! Iarna cu troienele sale uneori mai înalte decât mine, cu dealurile transformate în derdeluș, dar mai ales nelipsitele babe de omăt. Primăvara cu iarba de un verde crud nemaipomenit, mielușei, și copaci înfloriți, vara cu vacanța mare, soare dogoritor și cireșe furate de la vecini 🙈, toamna…
Ce farmec aveau toamnele! (Știți melodia aceea: ,, La Moldova Toamnele” de Catharsis? Tocmai mi-a venit în gând, în timp ce scriu rândurile astea. Ei, toamnele mi s-au lipit de suflet și minte. Câte amintiri dulci – amărui, asemenea gutuilor care stăteau ca niște mici sori pe pervazul ferestrei până se coceau. Vă părea și vouă că luminează casa, nu-i așa? Culesul de popușoi (acum spun porumb), poamă (struguri), și mai ales mirosul de fum! Știți și voi perdeaua de fum care învăluia pe timpuri satele? Îmi amintesc că veneam de la școală, mâncam repejor ceva, îmbrăcam haine mai ponosite și mergeam în hărman (grădină). Greblam, dădeam foc buruienilor uscate, săpam, culegeam merele, nucile. Munceam până se înnopta. Și nu știu dacă se compară cu ceva oboseala împletită cu satisfacția pe care o simțeam la sfârșitul zilei, când priveam în urmă și vedeam cât am reușit să facem (de obicei munceam cu sora mea și tata. Uneori ni se alătura și mama când termina ce avea ea de făcut) și groaza că încă mai rămâneau o sumedenie de treburi de făcut cât mai repede, să nu cumva să înceapă ploile de toamnă 🙈
Între timp s-au schimbat multe, tata nu mai este, sora mea este departe, departe am fost și eu ani la rând, dar toamna trecută am fost acasă. Am cules porumbul, am dat foc buruienilor, am săpat, de data acesta cu mama. Noi două. Și în timp ce munceam, uneori aveam impresia că aud vocea tatei și râsete zglobii de copii. Au fost timpuri…

9 gânduri despre „©️ Toamnele, la Moldova Toamnele

  1. Subscriu.Aceleasi sentimente,bucurii,amintiri.Descrii totul atat de frumos ! ..si la sfarsit..vocea tatei…Ce amintiri..Sa fii bine si sa iti fie bine..acolo unde esti !!!

    Apreciat de 1 persoană

      1. Multumesc..OM FRUMOS ! Dumnezeu sa-ti binecuvinteze drumul vietii..sa nu fii trista niciodata..sa te bucuri de fiecare ora,clipa,zi din viata ta !

        Apreciază

  2. Reîntoarcerea la spatiile, vremurile si anotimpurile copilariei noastre, este cel mai minunat, fascinant, paradoxal si marcant drum, pe care îl traversam uneori în real sau imaginar, coplesiti adeseori de originalitatea, naturaletea si frumusetea pura, virgina, curata, a naturii neîntinata, neamestecata, si nepoluata de produsele sintetice si chimice ale tehnologiei moderne, care au transformat, modificat si accelerat, dezechilibrat toate sistemele naturale, originale, normale ale vietii planetare.
    Un sfârsit de toamna minunat cu belsug si bucurii binecuvântat drag Licurici de Suflet!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Toamna mea, în culori pastelate
    La ușa sufletului meu bate…
    Îmi presoară pe creștetul meu –
    Culorile unui curcubeu!

    Toamna mea nu cunoaște tristețe
    Mă îmbracă ușor în tandrețe
    Îmi coboară în palme ușor câte-un nor
    Și-mi șoptește că și toamnele mor!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s