Uneori, să iubești înseamnă să renunți la oamenii de care ești dependent ca de aer, să le accepți părerile și deciziile, chiar dacă acestea din urmă îți vor face inima bucăți. Să renunți la cei pe care îi iubești, este tot o formă de iubire…
Am citit cartea acum câțiva ani. Am evitat să privesc până astăzi filmul, mi-a fost teamă că o să fiu dezamăgită. Nu sunt. Actorii au reușit să transmită neputința, durerea, frustrarea, iubirea, toate emoțiile pe care le-am simțit în timp ce am citit cartea, le-am retrăit privind filmul. Am plâns privind, la fel de mult ca atunci când am citit. Mă întreb ce o fi mai bine, să nu iubești niciodată sau să ai parte de o iubire pasională, intensă, dar de scurtă durată?! Tind să cred că a doua variantă. Nu știu dacă există ceva mai trist pe lume decât o inimă incapabilă de iubire…
Atât pentru astăzi. Lacrimile încă îmi încețoșează privirea…