Luxul real este să trăiești așa cum îți place. Să porți ghete confortabile. Să te dai cu rujul preferat, sau să nu te machiezi deloc. Să mănânci ceea ce îți place. Să prietenești cu oamenii pe care îi placi. Să fii într-o relație, din dragoste, nu din simțul datoriei. Să înveți să renunți la lucruri inutile și să ai grijă de ceea ce îți place, de cei pe care îi iubești.
O viață de lux nu este „pentru că o meriți”. Este vorba despre faptul că ea este demnă de tine. Toate acele lucruri pe care le ai, ceașcă dăruită de prietena ta. Tricoul primit de la iubitul tău în care este atât de confortabil să dormi. Rețeta prăjiturii preferate primită de la mama. Îmbrățișarea omului iubit. Cărți interesante. Filme bune. Melodii. Flori. Apartamentul curat. Viața pe care ai ales-o pentru tine însăți.
A trăi o viață de lux înseamnă să nu te pierzi cu firea atunci când ceva nu merge bine. Pantofii se pot rupe. Este posibil ca telefonul să nu funcționeze. Este posibil ca prietenii să nu dorească să vizioneze filmul tău preferat. O persoană dragă poate pleca. Este posibil să nu primești aprecierea pe care o meriți la locul de muncă într-o anumită zi. Orice se poate întâmpla. Faptul că eșuezi la ceva, nu îți afectează în niciun fel valoarea. Asta înseamnă doar că lucrurile nu merg așa cum vrei tu.
O viață de lux înseamnă să poți alege. Să repari pantofii ori să cumperi alții noi. Să arunci plăcinta și să comanzi pizza ori încerci să coci din nou plăcintă. Să privești un film singur sau mergi la o cafenea cu prietenii. Să renunți sau să lupți. Să cauți un loc de muncă nou ori să-ți revizuiești obiectivele la cel vechi.
O viață de lux înseamnă să trăiești după propriile reguli, principii, fără a provoca durere celor din jur. Să-ți îndeplinești obiectivele. Să nu cauți scuze. Să nu te scuzi, justifici pentru alegerile, visele, interesele tale. Să cauți să fii fericit, dar fericirea ta să nu o clădești pe nefericirea celorlalți.

Dacă toate înșirate mai sus, fac parte dintr-o viața de lux, atunci… mă bucur că am una.
De fapt, toți avem, doar că ne-am învățat a cere osândă și a vrea mai mult decât ne trebuie.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
De obicei nu ne mulțumim cu ceea ce avem, nu-i așa?! 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cam da, nu sunt suficiente acele bucurii mărunte, fericiri simple, este normal să tindem spre mai mult dar în acest caz ar trebui să ne ajungă. Omul a fost, este și va fi lacom.
De ce să nu căutăm altceva, că poate este mai bun ca ceea ce avem, chiar dacă pierdem ceea ce deja avem.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă simt chiar răsfățată având jaloane astea !😉
ApreciazăApreciază