Oamenii vin și pleacă. Unii vin cu suflete pline de lumină, frumusețe, bunătatea, blândețe, iubire, iertare și îți oferă din toate. Alungă tristețea, pustiul, frigul din sufletul tău și pun acolo darurile lor. După ce cunoști astfel de oameni evoluezi, nu poți rămâne cel care ai fost până la venirea lor. Începi să crezi, să speri, să zâmbești. Uneori poate și să iubești. Ești asemenea unei omizi care peste noapte se transformă în fluture. Chiar dacă pleacă, acești oameni te lasă plin de darurile lor, iar ție nu-ți rămâne decât să le valorifici.
Dar sunt și oameni care vin cu sufletele goale și la plecare iau tot ce ai tu mai frumos în tine. După plecarea lor nu mai poți fi același. Nu ai cum pentru că ei te jefuiesc de ceea ce aveai tu mai prețios visuri, zâmbete, aripi, încredere, iubire și lasă un gol acolo unde era Totul. În astfel de situații timpul este cel care aduce alinare și oamenii. Da! Tot ei! Pentru că unii vin, alții pleacă și foarte puțini rămân. Pentru cei care rămân, amintește-ți să-ți faci rezerve de emoții, trăiri, fapte frumoase, gânduri bune. Să le fii tu sursă de frumos atunci când ei vor fi pustii. Să le încălzești tu mâinile și sufletele.
Licurici 
Indiferent de numarul celor ce vin, ramân un timp ori pleaca, prin oaza Sufletului unui Om nascut din apa-nvesmântat în nor, el stie ca Iisus Hristos este mereu la cârma-n a lui barca, iar Duhul Sau Cel Sfânt se afla în Cuvântul AAAE… Mângâietor.
ApreciazăApreciază