Fie că ne place sau nu, avem un timp limitat. În momentul în care ne naștem, clepsidra începe să se golească. Nu știm cât nisip este acolo, nu putem alege durata timpului, dar putem alege cum să-l trăim. Fiecare zi înseamnă noi șanse, noi începuturi, noi provocări, noi alegeri. Alegeri care au urmări, care sunt în strânsă legătură atât cu vechile cât și noile alegeri. Uneori avem impresia că suntem neputincioși, până la urmă e mai simplu să ne considerăm victimele sorții, decât stăpânii ei. E mai ușor să spunem că așa ne este destinul, decât să ne asumăm deciziile greșite, eșecurile, alegerile nepotrivite. Continuăm să-i învinovățim pe cei din jur de nefericirea noastră, în loc să facem ceva să schimbăm lucrurile. Și nisipul se scurge, și secundele trec, dar continuăm să ne comportăm de parcă am avea veșnicia la picioare.
De ce?

Am.ajuns intamplator aici 🙂
Buna intrebarea ta. Poate pentru ca asa obisnuim.Sau poate pentru ca e mai usor decat schimbarea si tot ce presupune ea… sau poate pentru ca nu ne dam seama de valoarea timpului pe care il avem…Am in minte atatea variante de a raspunde incat nici nu mai conteaza. Important este sa ne adresam intrebarea.
Seara frumoasa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Andra pentru gânduri!
Adevărul e că am și eu niște răspunsuri în minte, dar dat fiind faptul că nu știu care este cel adevărat, am preferat să las doar întrebarea! 😊
Seară liniștită! 💐
ApreciazăApreciat de 2 persoane
De ce continuam sa ne comportam ca si cum am avea vesnicia la picioare? Pentru ca nu am putea trai constientizand in fiecare secunda a vietii noastre cat de finita e de fapt. In general moartea este ceva asa, abstact, care nu are nicio legatura cu noi insine… pentru ca nu putea sa traim altfel gandindu-ne nonstop la sfarsit. Timpul este limitat pt fiecare, perfect adevarat. Dar daca ne-am gandi la asta tot timpul, nu cred ca am avea entuziasmul de a trai…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
În fiecare secundă nu, dar din când în când tot ar trebui să ne amintim că suntem oaspeți pe acest pământ, nu de alta, dar riscăm să amânăm multe chestii care ar trebui să le facem în primul rând!
Mulțumesc pentru popas!
Seară liniștită! 🙂
ApreciazăApreciază
offf, of, of… dacă am ști cât nisip e în ceasul vieții… am gândi cu alți ochi…
ApreciazăApreciază