Aș vrea să mă pot transforma
într-un poem,
să mă savurezi asemenea picăturilor de vin
la lumina lunii,
să-ți alerg prin gânduri,
iar ADN-ul tău să-mi fie casă.
Aș vrea să fiu versurile
pe care le cauți de fiecare dată,
așa cum întrebările caută răspunsuri.
Aș vrea să fiu
rimele fără de care
te simți pustiu,
trist,
incomplet.
Aș vrea să fiu..
Să-ți fiu..

mai așteaptă puțin… vreo 4-5 decenii
ApreciazăApreciază
O nimica toată! 🙂
ApreciazăApreciază