– Vreau un înger!
– Vrei să mă fac eu?
Tăcere.
– Sunt deja un înger care a renunțat la aripile lui și a devenit un înger cu vicii.
– Tu trebuie să fii îngerul tău.
– N-am nevoie.
– Toţi avem nevoie de îngeri. Chiar și tu.
– Dacă aveam, nu renunțam la aripile mele, nu?
– Un înger rămâne a fi înger și fără aripi! Plus că nu știu dacă ai renunțat de bună voie..
– Am văzut atâtea în lumea mea… și am zis: ” n-are rost să am calităţi când toţi din jurul meu au vicii, ok, să încerc şi eu…”
– Tu să înveți doar de la oamenii care sunt exemple frumoase. Viciile lasă-le în seama altora.
– Deja urmez un înger care este un exemplu frumos, nu întreba cine e, că oricum nu mă vei crede.
– Nu întreb. Important e că există.
– Pot să spun?
– Hmm, dacă vrei.
– E cea care mă suportă când îi spun regina mea… o încarc full cu nervi și totuși, îmi zâmbește călduros…
Licurici 