Arde luna,
plouă pe pământ cu lacrimi de foc.
Îngerii au îngenuncheat pe briza mării
le-au înghețat rugaciunile pe buze.
Clipele curg în sens invers.
Iubirea s-a tranformat în ură.
Din când în când se aude câte un suspin înăbușit
Plânge durerea cu lacrimi de smoală.
Stelele s-au ascuns înfricoșate după o perdea de nori.
Cineva râde isteric în depărtare
Este speranța.
Râde speranța.
Râde.
Speranţa.
Cu ultima respiraţie.
Au ars-o lacrimile de foc.